Capitolul 12 : Dreams...

Capitolul 12 : Dreams...
Jack PDV:
Noptile deveneau de-a dreptul insuportabile (bineinteles, atunci cand dormeam). De ce? Pentru ca trebuia sa tin ochii inchisi. Iar asta insemna ca nu o vad pe ea. Pe Christine.

Tind sa cred ca acum nimic nu ne mai poate sta in cale sa fim fericiti. Chriss nu vrea sa auda de Violet, Satine ne e prietena, iar Nick se simte atat de stanjenit, incat atunci cand vine pe-aici (din an in Paste), nu face altceva decat sa-si ceara scuze. Ce altceva ne poate sta in cale? Aaaa, da! Facultatile alea tampite!
Dar, impreuna, am promis ca vom trece peste tot.
Ei bine, nu totul este perfect. Christine inca fumeaza. Ceea ce am facut eu sa se lase nu a dus la nimic. E de neclintit. Au trecut mai bine de 6-7 luni, si ea inca fumeaza. Mi se pare ca a mai slabit...poate e doar in imaginatia mea. Tot ce stiu e ca o iubesc si sunt fericit alaturi de ea.

In seara asta, va fi grandioasa petrecere de ziua mea. Ce pacat ca nu imi place sa imbatranesc! Poate chiar m-as fi distrat.
„O sa iti placa de data asta, o sa fiu eu acolo!” ; cu asta ma „ameninta” Chriss. Nu stiu cat de mult o sa imi placa, dar, are dreptate. Se poate si mai rau.! Mult mai rau!
A plecat la cumparaturi cu Satine dimineata, si inca nu s-au intors. Deci va trebui sa servesc si pranzul tot singur. Monoton. Nu stiu cum puteam sa traiesc fara ea, inainte sa o cunosc.
Nu traiam tocmai singur. Adica traiam. Dar noaptea aveam companie...

Mi-am facut toata ziua de lucru, ba rasfoind revistele pe care le gaseam prin casa, ba stand in fata calculatorului, dar timpul inghetase. Trecea mult prea incet.
Cand credeam ca voi exploda, ca innebunesc, usa s-a deschis, si doi ingeri au intrat. (Nu stiu cat de inger e Satine, dar de dragul bunelor maniere am gandit asta.)

Am sarutat-o si imbratisat-o pe Chriss, am primit-o „asa cum se cuvine”. La dracu`, in ultima vreme devenisem asa de ridicol! Sa fi fost oare paranoic? Nu, nu cred...dar oricum, atata timp cat eram fericit nu-mi pasa.
-Jack, du-te si schimba-te, in curand vor veni invitatii.
Am renuntat la alte discutii in contradictoriu, si m-am „conformat deciziei supreme”.

Christine PDV:
Dupa ce totul era pregatit, dupa ce-am aranjat imensa sufragerie, invitatii au inceput sa vina. Jack purta blugi si un tricou. (Evident, ambele largi. Dar un rapper va fi mereu rapper.)
Daca ii ceream sa se imbrace la patru ace, sa poarte costum, cu siguranta ceream degeaba. Nu avea sa duca la nimic. Cel putin eram constienta de asta. Jack avea un zambet prostesc si enervant. Era fals, bineinteles. Ma deranja acest lucru, insa momentan nu prea aveam ce face. Insa, eram convinsa ca, in cativa ani va fi unul natural.
Multi ar crede ca exagerez si ca sunt ridicola. Dar nu imi pasa. Satine ma sustine, iar asta ma face sa cred ca nu sunt singura persoana din univers care are creierul, ei bine, putin...defect...

In cativa ani totul va fi perfect. Asta era ceea ce eu credeam si speram. Viata pe care mi-o imaginam eu pentru urmatorii ani era tot ce aveam nevoie: sa terminam facultatile, sa fim casatoriti, sa avem petreceri perfecte. Nimic nu mai putea merge rau intre noi. Cu Violet nu eram dispusa sa mai vorbesc pana cand nu va accepta relatia noastra, el mi-a jurat ca nu ma va parasi vreodata, eu nici atat n-as face asta, intalnirea cu parintii (in ambele cazuri, atat parintii lui, cat si ai mei) fusese perfecta, Nick , la cate regrete avea, pariez ca niciodata nu ne va mai sta in cale, iar Satine...Satine flirtreaza cu Nick?!
Da, asta se intampla. Asta vedeam eu. Asta lasau ei sa se vada. Asta vroiam eu sa vad. Vroiam?

Deodata, am simtit cum echilibrul meu devenea inexistent, picioarele mi se clatinau, nu imi mai puteam tine ochii deschisi, iar durerosul contact cu solul nu a intarziat sa apara.
Simteam cu tot fumul pe care il inhalasem in acea seara (si nu numai), imi venea inapoi. Vroiam sa tusesc, sa ma eliberez, dar nu puteam. Nu ma puteam misca, nu puteam gandi, nu puteam vorbi.
Podeaua era mai rece decat imi imaginasem vreodata ca este.
Cat timp trecuse? Simteam ca stateam acolo de-o vesnicie, si nimeni nu observa. Nu mai eram constienta de ceea ce se intampla in jurul meu.
___________________________________
Cu siguranta e o postare mult mai rapida ca ultima!
Sper sa va placa, situatia s-a cam "rasturnat" un pic :d ...
Lectura placuta :*