Capitolul 7 : The taste of life

Capitolul sapte: The taste of life
Christine PDV:
Stateam in mijlocul patului din dormitorul lui, eu pe o parte, iar el pe cealalta. Ne priveam adanc unul in ochii celuilalt transmitandu-ne toata iubirea si dorinta... M-a tras mai aproape de el, incepand sa ma sarute, mai intai usor, inocent, apoi eliberand toata pasiunea si frustrarea sexuala pe care am suferit-o cat am fost despartiti. Saruturile lui imi parasira buzele,coborand pe pielea mea, lasand saruturi pasionale. Ajunse la baza gatului unde dadu de esarfa mea. Mainile lui strangeau in continuare talia mea. Apoi au urcat, usor si tandru spre esarfa care-i statea in cale, in timp ce eu ii muscam excitata lobul urechii. O desfacu, tradang usor de ea, desfasurand toata matasea albastra, lasand-o sa cada, precum un fulg...
Nici puloverul meu (mult prea decoltat dupa parerea mea, dar ce sa fac eu cu Satine? Cand imi baga cate ceva pe gat...) nu a fost un obstacol pentru el, si nici camasa lui, care ii venea atat de sexy, pentru mine. De fapt, nici una din hainele mele nu l-a impiedicat sa ajunga unde vroia si, evident ca eu nu m-am lasat mai prejos. Desi ratiunea mea (care, uluitor, mai era acolo, in cantitati foarte mici, dar totusi), imi spunea ca o luam prea repede, cine o mai asculta, cand il simteam pe el peste mine, excitat, soptindu-mi numele...

Soapte de iubire, gemete, presarate cu expresii frantuzesti se amestecau...

***

A fost fermecator. (nu a fost prima data, dar asta nu schimba cu nimic situatia).
Unirea noastra a fost fierbinte si plina de dorinta.

Isi plimba degetele jucaus prin parul meu, cu intentia de a-l descurca, dar mai rau il incurca...
Razele soarelui de dimineata patrundeau prin fereastra inchisa a camerei lui.

Mi-am luat camasa lui (care imi ajungea pana aproape de genunchi) si m-am dus in bucatarie sa pregatesc ceva. As fi vrut ceva dulce, dar erau sanse minime sa gasesc ceva.
Si totusi...am gasit ceva (wow!), capsuni in decembrie? La Jack in frigider? Asta chiar ma speria! Am ras, el facand acelasi lucru.
-Ai o explicatie pentru asta? Nu accept nicio scuza! Am spus eu pe un ton sarcastic.
-Vroiam sa te inec cu ceva.
Mi-a raspuns inabusindu-si un ras.
Am luat o capsuna, si am muscat din ea cat de senzual am putut, incercand sa il fac sa intre in jocul meu. A zambit si s-a apropiat, luandu-mi toate capsunile...cea pe care o aveam in mana, automat a ajuns la el in stomac.
-Ma sperii, devorator de capsuni!
De data asta nu s-a mai abtinut sa nu rada. S-a apropiat de mine, strangandu-ma de talie si lipindu-ma de frigider.
-Data viitoare te devorez pe tine!
Deci avea intentii masochiste, deloc surprinzator.

M-am trezit la cruda realitate. Nu mai puteam ramane prea mult timp. Trebuia sa ajung la un examen tampit! De ce azi?
Am luptat cu senzatiile care imi invadau mintea, incercand sa le indepartez, dar era zadar. Incercam sa ma conving sa ma dezlipesc de corpul lui, si cand aproape reusisem, i-am simtit buzele miscandu-i-se pe gatul meu. Am incercat sa articulez cateva cuvinte, in speranta ca voi reusi. Dar nu am reusit decat sa tin gura usor intredeschisa. A simtit incordarea mea, si m-a intrebat:
-E totul in regula, iubito?
Nici nu pot sa explic cat de recunoscatoare am fost ca a spus asta!
-N..u. Trebuie sa plec. Am un examen azi...imi pare rau...
I se citea pe chip frustrarea si dezamagirea. Iar apoi, un zambet sadic i-a aparut pe fata. M-am indepartat de el, si m-am dus sa ma imbrac. Am vazut ora indicata de ceas: 11:30. La ora 14:00 trebuia sa ajung. Ma miscam in ritm alert. Trebuia sa ajung acasa, sa dau de Violet, sa o infrunt, sa ma pregatesc spiritual, sa imi iau ce-mi trebuia, iar apoi sa plec din nou.

M-am indreptat grabita spre usa, i-am dat un sarut scurt, dar pasional, iar apoi am plecat.

Jack PDV:Eram gata sa imi pun planul in aplicare. Nu trebuia sa afle nimeni (si in niciun caz ea) ce aveam de gand sa fac.

M-am asezat in fata laptopului, am sorbit din ceasca de cafea (chiar daca era de ieri tot buna era), am luat o poza cu ea, am pus-o pe un stik, m-am imbracat, iar inainte sa ies, am mai sorbit o gura din cafea si m-am indreptat catre cel mai apropiat centru de developat...

-Vreau treizeci de exemplare A4, tip afis, cu mesajul asta deasupra pozei (am scos biletelul pe care scrisem acel mesaj).
-Afisele sunt gata in doua ore.

La asta nu ma asteptam. Eram prea nerabdator, nu era corect! Trebuia sa imi umblu timpu` cu ceva...m-am dus sa cumpar scoci, iar apoi m-am pus pe asteptat.

Dupa ce am luat afisele m-am dus la universitatea in care Christine studia.
Ajuns acolo, am inceput sa lipesc afisele pe stalpii din zona.
M-am furisat in curte, si am strigat cat de tare puteam (speram ca destul de tare sa se auda in toata cladirea) :
„CHRISTINE, TE IUBESC!”

_____________________________________

Imi cer scuze ca e cam scurt !

Va multumesc pt comentarii, si scuze daca dureaza mult pana postez../